|
Lovit în amorul propriu de tehnician, inginerul Dimitriu întocmeşte, la 1 aprilie 1932, un memoriu ţâfnos asupra lucrărilor de prelungire a conductei de apă în str. Tudor Vladimirescu:
„Lucrările prevăzute în devizu[..]
|
|
Inginerul Dimitriu, căruia i se dă spre rezolvare cererea (olografă/ dactilo), pune rezoluţia: „Se vor întocmi planurile şi devizul necesar”. Şi, într-adevăr, şeful se ţine de cuvânt şi întocmeşte un deviz, &icir[..]
|
|
Str. Cuza Vodă
Dl. Gheorghe Crişan, locuitor al străzii Cuza Vodă, primeşte răspuns la cererea sa de introducere a apei în casa sa: „(…) se aprobă introducerea apei în locuinţa D-voastră din str. Cuza Vodă, cu condiţia[..]
|
|
Ianza cere schimbarea conductei
La 30 aprilie 1929, Vasile Ianza, dintr-o distinsă şi înstărită familie a Petroşaniului, proprietar a mai multor case în colonia omonimă, adresează primăriei o cerere, în care după ce comunică c[..]
|
|
Casele vechi ale lui Miocu
Primarul din 1928 al Petroşaniului, Romulus Miocu, a fost un om emblematic nu doar pentru Petroşani, ci şi pentru Valea Jiului şi apoi, când a ajuns prefect, pentru judeţul Hunedoara. Fiind apreciat la vremea respect[..]
|
|
Nu se trimite planul general al reţelei conductelor oraşului, nici calculul conductei ce se propune pentru instalare. Costul lucrărilor după deviz este de 183.531, 25 lei (…)”.
La 5 aprilie, Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comu[..]
|
|
Aflându-mă cu ceva treburi de cercetare la Biblioteca Academiei Român din Cluj, îmi cad în mână cu totul întâmplător „Analele Academiei Române”, Memoriile secțiunii științifice, SERIA III. TOMU[..]
|
|
Lucrările edilitare reclamate la Cartierul Funcţionarilor sunt indispensabile ridicării acestui cartier; este nevoie de prelungirea conductei de apă, urmând ca să se facă apoi din aceasta ramificaţiile necesare, apoi de construirea străzilor, tr[..]
|
|
3 oferte pentru canalizarea caselor CFR, din continuarea lui Radic
Odată finalizate lucrările de introducere a apei şi a canalizării pe str. Ştefan Radic (astăzi, str. General Dragalina), strada ar fi trebuit refăcută şi pavată. Însă, &icir[..]
|
|
Apă pentru construcţie
Ioan Zepa a fost revizor contabil şi unul dintre petroşenenii cei mai respectaţi, din moment ce înmormântarea sa a fost relatată pe larg în ziarul local. Însă în august 1927, Zepa era bine, nu şti[..]
|
|
Colonia Brătianu No. 123
„Domnule Primar/ Din cauza greutăţilor familiare, având copiii mici, şi soţia cam bolnavă, iar servitoarea neputând ţine din cauza mijloacelor materiale restrânse, iar apa de pe stradă fiind departe, [..]
|
|
Devizul estimativ care însoţeşte memoriul se ridică la 99.460 lei, pentru următoarele operaţiuni: săpătura de pământ în pământ pietros până la adâncimea de 200 cm, cu menţinerea malurilor, inclusiv astupatul cu b[..]
|
|
Repornirea apeductului
„Onor. Primăria comunei urbane Petroşani/ Subsemnata Olga Rosehnal, cumpărând la licitaţie publică casa fostă proprietatea lui soţia Sandor Socola Mihai, din str. Şerban Biruitorul No. 5, care fiind în stare [..]
|
|
Colonia „Regina Maria”
„Subsemnatul, cu tot respectul, vă rog să binevoiţi a aproba cererea mea următoarea: locuiesc în comuna Petrila din Colonia Regina Maria No. 168, sunt angajatul Direcţiunii minelor. Cererea mea este următ[..]
|
|
Odată cu edificarea de noi locuinţe, străzi, cartiere, făbricuţe, Primăria Petroşani se confruntă cu un nou tip de act administrativ: cererea de extindere/ reparare a apeductului/ conductei de apă/ canalizării. Aceste cereri ale cetăţenilor vorbes[..]
|
|
În afara chestiunilor de ordin politic, rareori presa din centrul județului se apleca, în perioada interbelică, asupra altor aspecte din Valea Jiului. Una dintre puținele excepții o constituie un articol publicat în 1935 în săptă[..]
|
|
Un document interesant ne-a parvenit zilele trecute. El arată un fapt de necontestat ce poate fi lărgit la scară mai mare pentru toată Valea Jiului: faptul că creștinii din trei culte au fost singurii care au fost aici înregistrați de când [..]
|
|
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), înfiinţată în 1861 la Sibiu, a desfăşurat în perioada interbelică o activitate bogată şi în Valea Jiului, concretizată î[..]
|
|
În urmă cu 90 de ani, pe la începutul anului grevei de la Lupeni, 1929, soldată cu moartea a 22 de mineri, Societatea Petroșani schimbă salarizarea funcționarilor inferiori și administrativi și introduce…
…o [..]
|
|
Orice absolvent de Câmpina știe că, dacă vrei să convingi o „limbă” să-ți livreze „mortul”, trebuie să fii atent cu informatorul și să-i marchezi corespunzător.
Teoretic nu din solda ta, nici din banii câine[..]
|
|
Acestea sunt cuvintele unui ţăran bătrân, cu suflet românesc, care a înţeles rostul Asociaţiunii şi al activităţii sale. Dea Dumnezeu, ca toţi ţăranii şi muncitorii noştri să cugete astfel.
Onorată adunare cercuală!
Az[..]
|
|
Întrucât Fabrica VISA din străvechea Colonie a Petroșaniului meșterește și mobilă pentru… yachturi, se poate spune că vineri, 26 iulie 2019, de la orele 15, aceasta nu a fost inaugurată obișnuit, ci a fost lansată la… apă.[..]
|
|
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), înfiinţată în 1861 la Sibiu, a desfăşurat în perioada interbelică o activitate bogată şi în Valea Jiului, concretizată î[..]
|
|
• „De ce există la dvs. footbaliști? De ce tolerați dvs. ca un footbalist să nu-și facă datoria?”
În 1933 Ștefan Popovici ocupă o funcție importantă la Mina Petrila. Este inginer șef, șeful Serviciului Transporturi Cole[..]
|
|
Medicul Lepădatu este nu doar un chirurg apreciat de comunitatea Văii Jiului, ci și un pasionat de sport.
În afara calităților sale profesionale, Lepădatu are calități de bun organizator, din moment ce Direcția Generală a Societății Pet[..]
|
|
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), înfiinţată în 1861 la Sibiu, a desfăşurat în perioada interbelică o activitate bogată şi în Valea Jiului, concretizată î[..]
|
|
Pentru că ea l-a înființat, Societatea Petroșani are sub tutela sa și activitatea sportivă a Clubului Sportiv „Jiul”. Se îngrijește de buna sa administrare, intervenind atunci când se impune.
Când clubul răm&aci[..]
|
|
În ziua praznicului Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, 20 iulie 1923, la Lupeni are loc la Lupeni conferinţa Asociaţiei clerului „Andrei Şaguna” - tractul Jiu. Cu acest prilej este sfinţit locul unde se va ridica noua biseric[..]
|
|
Balul sportivilor
Tradiţionala petrecere a Clubului Sportiv „Minerul” Lupeni are loc în seara zilei de 19 ianuarie în sălile Palatului Cultural din Lupeni. Marele bal reușește „pe deplin”.
Serată [..]
|
|
În decurs de un an și jumătate de la inaugurarea sa întâmplată în toamna anului 1925, prin frecvența și, mai ales, calitatea evenimentelor găzduite pe scena sa, Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroșaniului dovedește [..]
|
|
În seria politică a ciclului de cărți „Viețile Văii Jiului” am publicat două volume: „Liberalii lui Miocu” (istoria interbelică a Partidului Național Liberal din Valea Jiului) și „Vă ordon confiscați drapelul ro[..]
|
|
Intelectualii locali, martori activi ai vizitei lui Nicolae Iorga la Petroşani, întâmplată cu 5 ani în urmă, la 9 noiembrie 1926, nu puteau rata omagierea marelui istoric, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani.
Prin[..]
|
|
Miting, retragere cu torţe, film
Şeful Biroului Siguranţei Lupeni, comisarul şef A. Cosma, raportează desfăşurarea manifestărilor organizate la Lupeni la 9 Mai, de Ziua Victoriei:
„(…) serbarea zilei Victoriei s-a desfăşurat &[..]
|
|
Adio, asociaţii culturale! Жить A.R.L.U.S!
În acest an Securitatea Lupeni raportează referitor la existenţa asociaţiilor şi societăţilor fără scop lucrativ:
„a. Asociaţii culturale. În afară de A.R.L.U.S., care este î[..]
|
|
Pentru ajutorarea copiilor săraci
Uniunea Tineretului Muncitoresc, Uniunea Femeilor Democrate din România şi Crucea Roşie s-au mobilizat pentru ajutorarea copiilor săraci din Lupeni, organizând în octombrie mai multe festivaluri artist[..]
|
|
Angajamentele luate de mineri
După ce tovarăşul Schwartz, din partea Uniunii Miniere, a vorbit despre rolul hotărâtor al muncitorimii miniere în lupta pentru industrializarea ţării, precum şi raportul administraţiei minei Lupeni asupra s[..]
|
|
Minerii discută despre… „Minerii”
În seara zilei de 20 iunie 1949 pe scena Cazinoului Muncitoresc are loc o mult aşteptată premieră: Minerii de Mihai Davidoglu. Piesa a fost prezentată în cadrul unui turneu în[..]
|
|
Însă, întrecerea minerilor din Valea Jiului nu se opreşte aici. Am putea spune că de-abia începe… Căci şi minerii de la Petrila se autosesisează din… oficiu şi hotărăsc să pornească hora întrecerii socialiste, [..]
|
|
Teatrul Poporului Petroşani
La mijlocul lunii februarie 1949, Teatrul Poporului din Petroşani se deplasează la Lupeni. Pe scena Palatului Cultural dă o reprezentaţie, apreciată de iubitorii Thaliei, cu farsa „O zi de odihnă” de Valentin K[..]
|
|
Obiceiul furatului cărbunelui nu e de azi, de ieri. În Valea Jiului ciorditul cărbunelui are istorie. Când furatul depășea limitele rezonabilului (care or fi acelea nu se știe…), hoția era desfăcută în presa din București. &b[..]
|
|
Unul dintre baluri de tradiţie în Valea Jiului interbelică este şi Balul de culesul viilor, organizat, fireşte, toamna. Uneori, atmosfera este deosebit de încărcată (şi la propriu, şi la figurat). Aşa este şi la Balul de culesul viilor d[..]
|
|
Ca o reacţie împotriva influenţelor comuniste şi naţional-ţărăniste în mediul muncitoresc, liderii sindicatelor social-democrate convoacă la 10 martie 1929 la Palatul Cultural Lupeni o mare adunare şi Conferinţa sindicatelor din Valea Ji[..]
|
|
În urma Dictatului de la Viena (Al doilea arbitraj de la Viena) din 30 august 1940, România pierde cam jumătate din Transilvania. Ungaria câştigă astfel 43.492 km². La punctul 3 al documentului Dictatului se face referire şi la soar[..]
|
|
În urma Dictatului de la Viena (Al doilea arbitraj de la Viena) din 30 august 1940, România pierde cam jumătate din Transilvania. Ungaria câştigă astfel 43.492 km². La punctul 3 al documentului Dictatului se face referire şi la soar[..]
|
|
În urma Dictatului de la Viena (Al doilea arbitraj de la Viena) din 30 august 1940, România pierde cam jumătate din Transilvania. Ungaria câştigă astfel 43.492 km². La punctul 3 al documentului Dictatului se face referire şi la soar[..]
|
|
În urma Dictatului de la Viena (Al doilea arbitraj de la Viena) din 30 august 1940, România pierde cam jumătate din Transilvania. Ungaria câştigă astfel 43.492 km². La punctul 3 al documentului Dictatului se face referire şi la soar[..]
|
|
În urma Dictatului de la Viena (Al doilea arbitraj de la Viena) din 30 august 1940, România pierde cam jumătate din Transilvania. Ungaria câştigă astfel 43.492 km². La punctul 3 al documentului Dictatului se face referire şi la soar[..]
|
|
În urma Dictatului de la Viena (Al doilea arbitraj de la Viena) din 30 august 1940, România pierde cam jumătate din Transilvania. Ungaria câştigă astfel 43.492 km². La punctul 3 al documentului Dictatului se face referire şi la soar[..]
|
|
Miocu - preşedintele reuniunii
La 21 ianuarie 1940 are loc Adunarea generală a Reuniunii comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor români din Valea Jiului, sub preşedinţia lui Ion Bâjia. Înainte de începerea lucrărilor,[..]
|
|
Banca Târgujiului desfiinţată
La 1 octombrie 1936 Sucursala Petroşani a Băncii Târgujiului este desfiinţată. Banca Populară Parângul preia întreg portofoliul, fiind împuternicită să încaseze şi chiriile imobilel[..]
|
|
Şi meseriaşii se sinucid, nu-i aşa?
Presa locală consemnează, cu relativă regularitate, sinucideri întâmplate în Valea Jiului, majoritatea din cauza decepţiilor în amor. Morbul sinuciderii nu ocoleşte nici lumea meseriaşilor[..]
|
|
Distincţii pentru Munteanu şi alţi comercianţi
Ministerul Industriei şi Comerţului prin Înaltul Decret Regal nr. 913/ 933 îi conferă în mai 1933 lui Teodor Munteanu, preşedintele Corporaţiei industriaşilor din plasa Petroşani ş[..]
|
|
Întrunire la iniţiativa lui Sădean
Mecanicul apeductului Petroşani, Nicolae Sădean, a fost ales, chiar de la înfiinţare, vicepreşedinte al Reuniunii comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor români din Valea Jiului. A[..]
|
|
Controlul Corporaţiei este lipsit de concursul autorităţilor şi de aici neputinţa reprimării abuzurilor în dauna meseriaşilor calificaţi. Legiferarea prea avansată are în vedere spre ocrotire numai pe muncitor, iar de micul patron nu se &[..]
|
|
Scrisoarea lui Peneş, întâiul comerciant
De la 1 decembrie 1926, intră în vigoare un nou contract colectiv de muncă al societăţilor miniere „Lonea”, „Petroşani” şi „Lupeni”. Între noile prev[..]
|
|
După adunarea anuală, are loc în seara zilei de 15 aprilie adunarea de constituire a noului comitet. 18 membri ai comitetului i-au votat (secret) ca vicepreşedinţi (subpreşedinţi) pe Oscar Martina (10 voturi) şi Nicolae Todea (16 voturi). Primaru[..]
|
|
Cercul meseriaşilor din Lonea
La iniţiativa secretarului comunal Valer Pop, ia fiinţă Cercul meseriaşilor din Lonea. Ion Chirca este ales preşedintele organizaţiei. Lansarea la apă a noii structuri are loc la 1 septembrie 1[..]
|
|
Baraca lui Schäffer, cel care va transporta Coloana Infinitului
Numele lui Leopold Schäffer apare în reclamele din acest volum. În iunie 1925, „Gazeta Jiului” porneşte (de fapt, continuă…) un adevărat războ[..]
|
|
Prima ieşire în public a Reuniunii
Recent înfiinţata Reuniune a comercianţilor şi meseriaşilor români iese la rampă în ianuarie 1925. „Gazeta Jiului” consemnează elogios întâia ieşire artistică public[..]
|
|
Petrecerile meseriaşilor
La 27 septembrie 1924 are loc în sala „Apolo” petrecerea Corporaţiei meseriaşilor nu doar din Petroşani, ci şi din întreaga Vale a Jiului. Dincolo de distracţie şi de socializare, s[..]
|
|
Evantai de… bodegi
Graţie unui articol publicat în „Gazeta Jiului” din 22 iulie 1923, sub semnătura „Un finanţ”, aflăm câte ceva despre stabilimentele bachice ale Petroşaniului de pe traseul Bisericuţa de lem[..]
|
|
Cum de la medicamente la pompe funebre nu este decât un pas, cronicarul „Avântului” comentează cu cinism şi publicitatea funerară: „Nu m-am putut împăca niciodată cu reclamele atât de mieroase ce le fac negustori[..]
|
|
La 24 mai 1922, „Gazeta Jiului” revine asupra subiectului în articolul sugestiv intitulat „Afişajul”: „Publicul din Valea Jiului are numeroase prilejuri prin care să-şi varieze viaţa sufletească, uneori chiar izbitoare[..]
|
|
Preţuri mari
În martie, „Gazeta Jiului” amendează preţurile practicate de unii negustori: „(…) Acum însă ne ameninţă alte două primejdii. Vorba vine că ne ameninţă, căci amândouă ne-au căzut în c[..]
|
|
Gheaţă pentru fabrici
Gheaţa din Valea Jiului a reprezentat nu doar o sursă de venit pentru negustorii care exploatau această resursă naturală, devenită marfă căutată în lunile călduroase, ci şi o preocupare sanitară a administraţi[..]
|
|
O sursă importantă pentru înţelegerea istoriei comerţului petroşenean o reprezintă corespondenţa dintre meseriaşi/ negustori şi Primăria Petroşani, purtată în vederea acordării de către municipalitate a brevetului de meserie. Di[..]
|
|
O sursă importantă pentru înţelegerea istoriei comerţului petroşenean o reprezintă corespondenţa dintre meseriaşi/ negustori şi Primăria Petroşani, purtată în vederea acordării de către municipalitate a brevetului de meserie. Di[..]
|
|
O sursă importantă pentru înţelegerea istoriei comerţului petroşenean o reprezintă corespondenţa dintre meseriaşi/ negustori şi Primăria Petroşani, purtată în vederea acordării de către municipalitate a brevetului de meserie. Din ace[..]
|
|
O sursă importantă pentru înţelegerea istoriei comerţului petroşenean o reprezintă corespondenţa dintre meseriaşi/ negustori şi Primăria Petroşani, purtată în vederea acordării de către municipalitate a brevetului de meserie. Di[..]
|
|
O sursă importantă pentru înţelegerea istoriei comerţului petroşenean o reprezintă corespondenţa dintre meseriaşi/ negustori şi Primăria Petroşani, purtată în vederea acordării de către municipalitate a brevetului de meserie. Din ace[..]
|
|
Pod peste Jiu
De la câteva dintre multele văi adiacente Jiului există cărări în sus spre satele situate printre munţi. Acestea duc către panorame extrem de frumoase, conţinând un amestec de sălbatecă măreţie stâncoas[..]
|
|
Geologia Văii Jiului
Geologia acestui ţinut este deosebit de interesantă, foarte simplă şi foarte preţioasă din punct de vedere economic. Munţii care înconjoară valea sunt formaţi din vechi roci cristaline, roci metamorfice şi mica, şistur[..]
|
|
Valea Jiului • Vulcan şi Pasul Vulcan • Cele două râuri şi traseul lor prin munţi • Zăcământul de aur şi zăcământul de cărbune • Văile învecinate Jiului
Păsări de pradă
O porţiune mare a ţinut[..]
|
|
Valea Jiului • Vulcan şi Pasul Vulcan • Cele două râuri şi traseul lor prin munţi • Zăcământul de aur şi zăcământul de cărbune • Văile învecinate Jiului
O vale încântătoare şi interesan[..]
|
|
Într-o noapte a anului 1924, comisarii Topor şi Butuza, însoţiţi de Moldovan (preşedintele Sindicatului metalurgist din Lupeni), descind într-un lupanar lupenean.
De aici îi saltă la fix din braţele desfătării pe sindicali[..]
|
|
Tătărescu redactează cererea transformării Petroşaniului în oraş. Dr. Romulus Mioc o susţine în consiliu
La 9 august 1923 reprezentanţa comunală a Petroşaniului este convocată în şedinţă extraordinară. O şedinţă i[..]
|
|
Iunie 1923
Excursionişti de prin judeţ
În anii interbelici, Valea Jiului reprezenta o atracţie nu doar turistică - prin frumuseţea montanistică a zonei, ci şi documentaristică - prin minele sale. De aceea, mai toate vizitele turistice aveau [..]
|
|
Nu știu alții cum sunt, dar cei mai mulți dintre prietenii mei poeți iubesc… femeia. Unii mai metaforic, alții mai în carne și oase. Aceștia din urmă, poeții… carnali, au fost victimele unei bombe artizanale.
Fiind doar butaf[..]
|
|
În ediția nr. 44/ 1929 „Zsilvölgyi Napló” publică pe prima pagină un articol cu titlul lung și explicit: „Cochină, conducător al Partidului Național (Țărănesc - n.r.), dovedește cu acte că Dr. Mêrza, deput[..]
|
|
Nu îmi vine să cred că a trecut un sfert de secol de la colocviul organizat de Liga Sindicatelor Miniere „Valea Jiului” (L.S.M.„V.J.”), la inițiativa prozatorului Petre Braiț, pe vremea aceea prim-vicepreședinte al ligii.
[..]
|
|
Boicotarea unor lepădături din Lupeni
Ioan Timar, Iosif Wilk și Iuliu Kovacs sunt muncitori metalurgiști la mina Ileana din Lupeni. Pentru că au pactizat cu dușmanul, sunt arătați cu degetul în gazeta lor de breaslă, fiind considerați ([..]
|
|
Dr. Dominic Stanca, fiul preotului Avram Stanca, figură de prim rang a bisericii ortodoxe în Valea Jiului, publică în 1935 la Editura „Patria” din Cluj „Între două fronturi… 1914 - 1918”. O carte memorialist[..]
|
|
În cei 7 ani de apariție, „Gazeta Jiului” publică 3 suplimente: „Supliment Gazeta Minelor”, „Supliment literar” și „Supliment la Gazeta Jiului No. 5 de la Clubul Atletic al Soc. Petroșani”.
[..]
|
|
Discreționar, zbir, satrap, lacom după bani. Acesta este portretul care se desprinde din articolul „Bolșevicul Winklehner” publicat în „Minerul” (nr.2/ 28 februarie 1923), organul Uniunii Muncitorilor din Industria Miniera din[..]
|
|
Casa muncitorilor
Ce frumos sună „Casa muncitorilor”! Ce ireală pare azi explicația acestei „case” din acest desen-propagandistic din 1928: „Cetatea de apărare a muncitorilor organizați îi primește și îi apă[..]
|
|
Ioșca Lucaciu este un lăcătuș care,în 1926, face șut la atelierele minelor din Lupeni. Dacă nu ar fi fost exclus în vara anului 1926 din Sindicatul Metalurgist, Lucaciu nu ar fi rămas în istorie. Iată, cum, uneori, orice șut î[..]
|
|
OFENSĂ NEPRECUGETATĂ
În primăvara anului 1922, Schrottis Antal este mașinist la fabrica de mașini „Transilvania” din Tg. Mureș. Schrottis este și muncitor „organizat”, adică membru al Uniunii Muncitorilor în Fier [..]
|
|
CÂND SE URCĂ ALCOOLUL LA MANSARDA CLASEI MUNCITOARE
În 1921 Iosif Oravec este membru al Uniunii Muncitorilor în Fier și Metal din Ardeal și Banat, filiala Călan. Cu prilejul ridicării salariului, Ioșca Oravec trag[..]
|
|
Chiar în prima zi a anului 1926 apare la Petroșani revista „Erdély Ifjüság”. Apare e un fel de a spune, căci, dat fiind statutul ei de publicație samizdat, nu poate să apară pe taraba chioșcului de ziare de la podul [..]
|
|
În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului&rdquo[..]
|
|
În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului&rdquo[..]
|
|
În 1931 Alexandru Sahia stă de vorbă cu scriitorul Liviu Rebreanu: „Am vizitat de curând pe dl. Liviu Rebreanu, cu gândul de a afla gânduri noi, asupra activității sale literare, de afla părerile asupra stării tragice &icir[..]
|
|
În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului&rdquo[..]
|
|
În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului&rdquo[..]
|
|
Pentru presa interbelică a Văii Jiului, 1922 a fost cel anul cel mai bogat în apariții. Una dintre publicațiile apărute în acest an a fost „Montanistică și metalurgie”. Întrucât până în prezent ediția n[..]
|
|
În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului&rdquo[..]
|
|
Pe la începutul anului 1929 ministrul Muncii, Cooperației și Asigurărilor Sociale are o inițiativă de om, dacă nu beat, atunci nițel atins de filoxeră: vrea să desființeze 120 de cârciumi! Acțiunea urmează să se petreacă în Val[..]
|
|
În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului&rdquo[..]
|
|
În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului&rdquo[..]
|
|
Ediția din 25 iulie 1926 a „Gazetei Jiului” are lipsă un articol de pe prima pagină. De fapt, din el a mai rămas doar titlul: „În atențiunea Ministerului de Război”. Golul celor două coloane e „umplut” cu &bdqu[..]
|
|
